Femeile de succes sunt
un model pentru fiecare dintre noi, iar Andreea Lupu este un exemplu!
Atunci când sufletul vibrează pe alte note decât cele alese de noi, pare dezacordat. Apar neîmplinirile și dorința de ceva mai mult. Puțini oameni însă, au curajul să asculte acea muzică armonioasă și să îi facă sufletului pe plac. Andreea Lupu face parte din categoria oamenilor ambițioși și curajoși care au construit o afacere de succes.
AnaMaria Kovalciuc: Cum arăta viața ta înainte de a deveni artizan pielar?
Andreea Lupu: Toamna anului 2017 a
fost momentul de cotitură cel mai semnificativ din viața mea profesională. Mamă a doi copii, corporatist de mai bine de 13 ani, am simțit o nevoie aproape
dureroasă de a schimba ceva în viața mea. Am început prin 2015 să-mi caut un soi
de evadare în activitatea de make-up artist. Ciudat sau nu, de aici a pornit
toată aventura mea în pielărie. Ca orice make-up artist care se respectă 
, mi-am dorit o husă pentru pensule
personalizată și mi-am comandat una la un artizan brașovean. Aveam de mai mult
timp atracția asta magnetică pentru produsele din piele, însă momentul când am
intrat în atelierul artizanului respectiv ca să-mi ridic comanda, a fost
declick-ul de care aveam nevoie. Am ieșit de acolo cu un produs foarte frumos și cu un vis uriaș!
AMK: Cum a luat naștere Andreea Lupu Atelier?
AL: Am început cu o agendă ! Au
urmat ore multe de cercetare, prospectare și învățare. Fiind în concediu de
maternitate, am avut șansa timpului… Am investit în câteva scule și 2 bucăți de
piele. În ianuarie 2018, cu îndrumări pe chat de la un alt artizan din breaslă am făcut prima geantă pentru sora mea. Au urmat câteva portofele bărbătești.
Foarte interesant a fost că au început să apară comenzi și în destul de scurt
timp nu mai făceam față cererilor.
AMK: Cum ai descoperit ca vrei sa lucrezi cu piele?
AL: Pentru faptul că viața mea de artizan pielar
s-a dezvoltat cu atâta ușurință, naturalețe și într-un timp relativ scurt, am
avut mereu impresia că pielea m-a ales pe mine nu eu pe ea. Asta e o onoare, cu
care, cred cu tărie, te întâlnești o singură dată în viață. Am urcat fără nicio ezitare în acest tren și vreau să spun că această călătorie e la fel de
spectaculoasă în fiecare zi. Mă simt cea mai norocoasă ființă de pe pământ,
așa… la nivelul meu mărunt raportat la Universul ăsta infinit! În prezent am peste o mie de produse lucrate și bucuria cea mai mare este că sunt oameni care revin constant la mine. Asta înseamnă că împărtășim aceeași viziune, aceleași valori și suntem conectați la
aceeași energie. Acesta e unul din motivele pentru care nu prea cred în ideea
de concurență în domeniile creative .
AMK: Ce cursuri ai făcut pentru a te forma să creezi produsele din piele?
AL: Au fost câțiva oameni cheie în dezvoltarea mea în acest domeniu și culmea, în afară de cei foarte puțini dispuși să-mi împărtășească din secretele meseriei, cei mai importanți au fost primii mei clienți care m-au determinat să continui prin faptul că s-au regăsit în munca și energia mea. Totul s-a petrecut foarte repede, am muncit mult, am învățat aproape singură tot ce știu, am furat mici secrete de la oameni cu care am interacționat ca în orice meserie, însă cam tot ce știu este self learning, ceea ce continui să fac.
AMK: Cum lucrezi pielea, ce tehnică folosești?
AL: Lucrez integral manual, evit pe cât posibil pieile vopsite chimic, folosesc piele tăbăcită vegetal pe care o vopsesc și finisez eu. Asta oferă produsului caracter, unicitate și poveste. Toate produsele mele au în spate o poveste și mă străduiesc să ofer oamenilor povești unice.
AMK: Care este deviza ta, după ce te ghidezi?
AL: Filosofia după care mă ghidez în munca mea este una foarte simplă: design minimalist, funcționalitate și multă, multă dăruire. Făcând lucrurile astfel, e aproape imposibil să eșuezi.
AMK: Unde vezi pe viitor afacerea ta de succes?
AL: Știu că sună bizar, poate, însă tot ce s-a petrecut până acum a fost ca un bulgăre care a continuat să crească fără ca eu să îmi propun vreun plan de business sofisticat și a funcționat perfect. Totul a fost muncă, bucurie, prezență în ceea ce fac. De aceea nu am un plan pentru viitor, știu doar că vreau să fac asta în fiecare zi, iar planul cel mai bun, știu cu atâta certitudine că se va arăta singur, încât nu vreau să limitez posibilitățile pe care eu poate nu le văd, schițând vreunul.